La finele secolului al VI-lea î.Hr., Geto-Dacii erau organizati în cadrul vechiului mare regat. Din punct de vedere cultural, militar si tehnic, ei devenisera cunoscuti în toata lumea antica si erau capabili sa se apere de atacul uneia din cele mai mari forte militare a timpului. O inscriptie incizata pe „versantul muntelui Behistum, mentioneaza titlul unuia dintre cei mai mari regi ai lumii antice si numele tarilor supuse de acesta. Citam:

„Eu sint Darius (521-486 î.Hr.) marele rege, regele regilor, rege în Persia, regele tarii, fiul lui Histaspe, nepotul lui Arsames, un ahemenid. regele Darius va spune: aceste tari sint: Persia, Elam, Babilon, Asiria, Arabia, Egipt, cei ce locuiesc lînga mare, Sardes, Ionia, Media, Armenia, Capadocia, Partia, Drangiana, Aria, Chrasnia, Bactriana, Sogdiana, Gandara, Scytia, Sattagydia, Draghosia, Maka, în total 23 de tari”[188].

Iata ca acest mare rege, „regele regilor”, voia sa înscrie dupa 23 de tari, alaturi de Scitia, si Marea tara a Geto-Dacilor.

Herodot spune despre Darius ca inainte de a trece Istru, birui mai întîi pe Geti, „care se cred nemuritori”. Alte popoare, „Scirmazii si Pniseenii s-au predat lui Darius, fara lupta. Getii însa, fiindca s-au purtat nechibzuit, au fost îndata înrobiti, macar ca ei sint cei viteji si cei mai drepti dintre traci”[189]. Totusi, dintre Getii din sudul Dunarii „dupa ce au fost supusi de persi, au urmat restul armatei (persane)”[190], ca robi si au fost dusi în Asia, unde de fapt erau destui Traci.

La aceste lupte Darius avea pe ionieni cu flota maritima (pe care îi supusese). S-a spus ca Darius voia sa transforme „Marea Neagra într-o mare persana”[191]. Ce cauta Darius cu armata sa ce numara „opt sute de mii de oameni”?[192] Ce mîncau aceste „lacuste” uriase pe unde treceau? Veneau si ei spre tara aurului, ametiti de mirajul unor fabuloase comori? Cert este ca „oastea scitilor era mai puternica; de aceea Darius a luat-o la fuga, trecînd padurile”[193]. Getii erau la nord, dar si la sud de Dunare, alaturi de Sciti. Dupa ce-ai venit atîta cale, pentru ce-ai fugit Darie? Fiindca Getii nu au voit sa ti se supuna fara lupte? Ei au ridicat armele „ca sa-si apere libertatea”. Si într-adevar, Persii, cu tot numarul lor mare, „nu au reusit sa stabileasca autorita-tea la nordul Dunarii”. Esecul acestei mari expeditii „a dus la zdrun-cinarea prestigiului Imperiului Persan si al lui Darius personal”[194]. În fine, cercetatorul Ion Popescu-Puturi spune textual: „Expeditia razboinica a lui Darius s-a soldat însa cu un esec. Darius, la sfatul unuia dintre sfetnicii sai, a hotarît sa se reîntoarca pe drumul pe care a venit, parasind pentru totdeauna pamînturile carpato-danubie-ne-pontice”[195].

Referitor la acest episod, un cercetator spune ca acum aproape 2500 de ani, singuri Geto-Dacii „în întreaga Peninsula Balcanica, printr-o fapta de exceptie” au înfruntat „o uriasa oaste cotropitoare a Imperiului persan, condusa de Darius”[196].