Recentele discutii din cadrul Comisiei Romano-Iugoslave privind cercetarile arheologice din zona Portilor de Fier ale Dunarii au readus in atentie problema prezentei dacilor in zona inainte de cucerirea romana. In acest cadru intre problemele in dezbatere a fost si aceea a tezaurului dacic descoperit in zona "Cataractelor" de la Portile de Fier cu putin timp inainte de inceputul primului razboi mondial. Tezaurul a fost gasit in apa, pe stancile de la Portile de Fier de catre un marinar naufragiat in zona. Numarul pieselor din tezaur este necunoscut dar cateva din ele au ajuns in colectia lui Franz Trau din Viena si in Muzeul Portilor de Fier din Turnu Severin. De aici, tot pe bucati, a fost achizitionat de diversi colectionari ajungand, coiful la Muzeul de Istoria Artelor din Detroit iar vasul de tip situla la Metropolitan Museum din New York. La muzeul din Detroit se afla si un vas de tip arribalos ornamentat cu motive dacice specifice. Ulterior, in anii '80, a fost descoperit si tezaurul de la Peretu jud. Teleorman in care este prezenta si o varianta a aceluias tip de coif de argint, ceea ce a facut ca specialistii sa vorbeasca despre un ateliar in care au fost confectionate ambele coifuri. 

Cercetarile din ultima vreme duc spre concluzia ca dinastia dacica care stapanea intreaga regiune a Dunarii de jos pana in zona Portilor de Fier in sec al IV i.Chr. ajunsese la o organizare politico-administrativa comparabila cu cea vecina din Regatul Macedonean. Cu aceasta ajunge la dispute politice care genereaza expeditia lui Alexandru Macedon din 325 impotriva getilor. Cu aceasta ocazie se vorbeste din nou despre fabuloasele bogatii in metale pretioase ale regilor daci. Armatele lui Alexandru trec Dunarea pe un pod de vase situat intre raurile Vedea si Jiu. Reconstituirea momentului este facuta dupa spusele istoricului antic Arrian. 

      In urma unor noi studii asupra celor doua coifuri s-a ajuns la parerea ca anterior acestei expeditii dinasti daci din zona gasisera o forma de afisare emblematica a reprezentarii, proprie dinastiei lor. Reprezentarea este o sinteza in principal din trei elemente din zona ce tin de peisajul faunistic si vegetal. Reprezentarea emblematica este alcatuita dintr-un vultur cu un penaj bogat si creasta pe situla de la Agighiol si coiful de la Peretu care tine in cioc un peste iar in gheare un iepure. Aceasta reprezentare emblematica se localizeaza pe obrazarul drept al coifului. In timp ce tapul (capriorul ) pe coiful de la Portile de Fier se afla pe obrazul stang, iar pe cel de la Peretu un cerb. 

 

Elementele de decor florale insotitoare, in special, pe coiful de la Portile de Fier este reprezentat de elemente florale locale pe aparatoarea care protejeaza ceafa. Este scos in evidenta faptul ca aceste elemente florale si faunistice de decor sunt reprezentate si pe ceramica fina (de buna calitate) din aproape toate cetatile (davele ) dacice cunoscute pana acum. Acest fapt explica caracterul unitar al figurarilor ornamentare dacice de pe intreg spatiul locuit de ei, a produselor mesterilor argintari si aurari daci. 

       Acelasi element emblematic este figurat si pe cupele de argint de tip situla intre care si pe piesa aflata la muzeul Metropolitan din New York. Vulturul cu pestele in cioc si iepurele (sau pui de mistret) in ghiare se afla si pe vasul situla descoperit la Agighiol datat la inceputul secolului al IV-lea i.Chr. Motivul apotropaic de pe fata coifului de la Portile de Fier este acelasi cu cel de pe coifurile anterioare de la Poiana-Cotofenesti, Cucuteni-Baiceni. Reprezentarile cu scene de vanatoare specifice de pe ultimele doua si in parte de pe cel de al Agighiol dispar in etapa urmatoare din a doua jumatate a secolului. 

      Concluzia este ca dinastii daci la mijlocul secolului al IV-lea au ajuns la concluzia necesitatii gasirii unui semn emblematic care sa-i reprezinte in cadrul dinastilor epocii. Dispersarea pieselor din tezaurul de la Portile de Fier si lipsa unor descoperiri asemenatoare, cum este cea de la Peretu a facut ca aceasta realitate iconografica istorica sa scape cercetatorilor arheologi si ai istoriei artelor antice din zona si din aceasta parte a lumii vechi in general. Prezenta pieselor din tezaurul de la Portile de Fier in trei mari muzee ale lumii (New York, Detroit, Drobeta Turnu Severin) si trecerea lor prin colectiile muzeeale din Viena au trezit interesul specialistilor privind tezaurele dacice in special reprezentate de coifuri si alte obiecte din metale pretioase specifice lumii geto-dace.

 

Sursa:

      Vasile Boroneanţ, Noi discutii asupra coifurilor dinastice dacice, in Dacia Magazin. I, 2003, p. 11.  

Bibliografie suplimentara:

      Anglim Simon, Jestice G. Phyllis, Rice S. Rob, Rusch M. Scott, Serrati John, Fighting Techniques of the ancient world. 3000 BC – 500 AD. Equipment, combat skills, and tactics, Thomas Dunne Books, New York, 2007;

      Conrad Cichorius, Die Reliefs der Traianssäule, Berlin, 1896-1900;

      Nicolae Densuşianu, Istoria militarǎ a poporului român, ediţie îngrijitǎ şi prefaţatǎ de I. Oprişan, Editura Vestala, 2002.

Vezi si:

         www.coifuri.blogspot.com

         www.ici.ro

         www.formula-as.ro