Dacii - Articles - Sarmizegetusa Regia

Author : Alex

Article ID : 50

Audience : Default

Version 1.00.02

Published Date: 2010/6/6 22:40:00

Grandioasa capitalã a regatului dac, construitã probabil la mijlocul sec. I a. Chr., cuprindea în perimetrul sãu cetatea, zona sacrã si asezarea civilã.

Referitor la cetatea Sarmizegetusa Regia, putem afirma cã zidurile ei, ridicate în tehnica "murus Dacicus", înconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectând configuratia terenului. Dupã cucerire, romanii au reamenjat cetatea, mãrindu-i suprafata, fãrã a respecta însã traseul zidurilor dacice sau tehnica de constructie a acestora.

La cca. 100 m est de cetate, pe douã terase, se aflã zona sacrã, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminându-se într-o piatetã. În acest spatiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular si circular, unele fiind construite din piatrã de calcar, iar altele din andezit.

Asezarea civilã formatã din cartierele de est si de vest, se întindea pe câteva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacicã documentat pânã în prezent. Aici se aflau grupuri de locuinte, ateliere mestesugãresti, depozite, hambare, instalatii de captare si distribuire a apei potabile. Într-una din aceste locuinte a fost descoperit celebrul vas ceramic cu stampila "DECEBALUS PER SCORILO".

Dupã victoria asupra dacilor, în urma sângeroaselor rãzboaie din anii 101-102 si 105-106, romanii au cantoinat temporar în cetate o garnizoanã formatã din detasamente ale Legiunii IV Flavia Felix.

Sanctuarele-calendare

În cele ce urmeazã voi face o prezentare a sanctuarelor de la Sarmizegetusa dupã ce am citit cartea "Calendarul de la Sarmizegetusa Regia" scrisã de Stefan Bobâncu, Cornel Samoilã si Emil Poenaru. Desi majoritatea conceptiilor mele se bazeazã pe aceastã carte se va vedea cã nu sunt de acord decât cu câteva din cele spuse în acest studiu. Oricare opinie ar fi. Adevãrat, oricine face câteva calcule pe baza sanctuarelor va vedea cât de exacte si originale sunt aceste calendare. Pe lângã faptul cã dacii au realizat unul din cele mai exacte calendare ale antichitãtii acesta are o proprietate unicã: anul începe cu prima zi a unei sãptãmâni si se terminã în ultima zi a alteia.

În continuare se vor folosi urmãtorii termeni: zi (24h), sãptãmâna (o grupare de 6,7,8 zile), an (un ciclu variabil de aproximativ 360 de zile), sensul de parcurgere este ales cel trigonometric (anti-orar), lespede (paralelipiped), stâlp (paralelipiped cu latura bazei tangentã la cerc mai micã decât a lespezii sau un cilindru acoperit cu teracotã), calendar solar (calendarul urmãreste evolutia soarelui pe cer), anul tropic (365.242198).

SANCTUARUL MIC ROTUND

Micul sanctuar rotund este alcãtuit din 114 piese dintre care 13 sunt lespezi, iar 101 sunt stâlpi. Cei 101 stâlpi sunt împãrtiti de cele 13 lespezi în 13 grupãri în urmãtoarea ordine: 8 grupe de 8 stâlpi, 1 de 7 stâlpi, 3 de 8 stâlpi si una de 6 stâlpi.

Micul sanctuar rotund întruchipeazã un calendar solar:

- 1 stâlp = 1 zi

- 1 lespede = 1 marcaj pentru o sãptãmânã si pentru un an

- numãrãtoarea poate începe de lângã oricare lespede

- un an se atinge prin 3 rotatii complete + 8 sãptãmâni

- se marcheazã anul scurs pe lespedea la care s-a ajuns

- se începe noul an de la stâlpul urmãtor

- se efectueazã un ciclu de 13 ani (pânã se marcheazã toate lespezile)

- în acest interval anul dacic rãmâne în urmã cu 1 zi fatã de anul tropic si se aplicã corectia de o zi

- din cauza celor 2 sãptãmâni de 6 si 7 zile durata anilor fluctueazã dând urmãtoarea succesiune: 364-366-365-366-365-364-366-365-364-367

- singurul deficit al acestui sanctuar este nevoia de a tine minte sãptãmânile, impediment ce poate fi usor înlãturat prin calcularea punctului unde se terminã anul nou si marcarea lui.

- structura simplã a calendarului îl indicã ca fiind unul civil.

SANCTUARUL MARE ROTUND

Marele sanctuar rotund este structurat pe 3 cercuri concentrice plus o absidã în interiorul lor.

Cercul exterior (A) este alcãtuit din 104 lespezi lipite una de alta si care formeazã un cerc perfect închis. Lipit de primul, al doilea cerc (B) este format din 210 piese: 180 de stâlpi despãrtiti în 30 de grupuri de câte 6. Al treilea cerc (C) la o distantã considerabilã de primele douã este format din 68 de stâlpi aranjati în 4 grupuri despãrtiti de lespezi în urmãtoarea ordine: 17 stâlpi - 4 lespezi - 18 stâlpi - 3 lespezi - 16 stâlpi - 4 lespezi - 17 stâlpi - 4 lespezi. Absida contine 72 de blocuri: 68 de stâlpi împãrtiti în 2 grupe despãrtiti de câte 2 lespezi astfel: 13 stâlpi - 2 lespezi, 21 de stâlpi - 2 lespezi. Lespezile din cercul C si din absidã formeazã 2 axe perpendiculare. Pe directia celei orizontale în afara sanctuarului se aflã pragul de acces, un pãtrat de 4x5 lepezi.

Sanctuarul mare întruchipeazã de asemenea un calendar solar:

- 1 stâlp din B si C reprezintã o zi

- numãrãtoarea poate începe de oriunde la B si C dar putin probabil

- un an se atinge prin douã rotatii ale cercului B

- concomitent se parcurge si cercul C la a cãrui fiecare parcurgere se adaugã o zi la cercul B (se mutã marcajul pe stâlpul dinainte) rezultând ani fluctuanti de 365-366de zile

- corectia este foarte bunã pentru un ciclu de 13 ani

- 1 stâlp din absidã reprezintã un an, parcurgerea ei (21+13+13=47 ani) implicând corectia de 7 zile esalonat sau deodatã

- 1 stâlp din cercul A = 1 an, parcurgerea lui (104 ani) implicând corectia de 2 zile deodatã.

Functionarea de mai sus e nãscocirea mea, în continuare voi încerca sã combat câteva ipoteze ale autorilor mentionati:

- 1 stâlp de pe absidã = 1 sãptãmânã din calendarul mic

- calendarul mare se corecta anual

Aceste ipoteze implicã o folosire mult prea complicatã prin corectii în grup de 5-6 zile pe an, o parcurgere ciudatã pe sectoare a cercului C, se impune legãtura dintre sanctuare care este improbabilã.

- împãrtirea calendarului în 3 segmente: vara (21 de sãptãmâni), toamna (13 sãptãmâni), iarna (13 sãptãmâni)

Sã fi ignorat dacii anotimpul reînvierii naturii si a unui nou început pentru agriculturã? Zero sanse! Constructia mai complexã cu o destinatie mai complexã probabil. Aceasta ar putea însemna cã era un calendar religios. Folosirea ceva mai complicatã decât cel mic are avantajul unei corectii mai bune pe termen mai lung, poate era folosit la anticiparea mai usoarã a anumitor evenimente probabil a sãrbãtorilor religioase (care dupã pãrerea mea erau însemnate pe cercul C) oricum destinatia era cert diferitã datoritã sãptãmânilor.

Diferenta de opinii dintre istorici, dintre mine si istorici se referã doar la modul de folosire a sanctuarelor cãci algebric calculele ies minunat pe hârtie, arãtându-ne originalitatea absolutã a calendarului dacic si exactitatea surprinzãtoare a lui.

SANCTUARELE DREPTUNGHIULARE

Unul pe terasa mai înaltã de 6x10 tamburi, pe terasa de jos unul de 5x3, unul de 5x3 si unul de 4x13+7.

Ipoteza cã si acestea sã fi fost folosite la mãsurarea timpului nu stã în picioare în fata mea, desi ultimul ar oferi calendarului dacic la un interval de 2275 de ani dacici o diferentã practic nulã fatã de anul tropic.

În combaterea teoriei de mai sus mã bazez pe mai multe lucruri:

- sanctuarul mare dreptunghiular s-ar baza pe corectarea ciclurilor de 13 ani lucru de care sanctuarul mare rotund ar fi în corelatie nu are nevoie

- parcurgerea lui nu e naturalã

- cât despre "reforma calendarului dacic" (cei 7 tamburi adãugati sanctuarului) nu cred cã modalitatea dacilor de a face un calendar mai bun

- sanctuarul dreptunghic în discutie a fost construit înaintea celui rotund deci nu avea cum sã-l completeze

Acestea erau probabil sãlase religioase despre care nu avem nici o informatie deci speculatiile nu-si au rostul.

Recomandarea mea este sã luati un creion si o foaie de hârtie, planurile sanctuarelor, eventual cartea amintitã, puneti-vã neuronii pe bigudiuri si vã garantez cã veti afla multe.

material preluat de pe http://www.zamolxis.ro/, autor: Dracones"

The comments are owned by the poster. We aren't responsible for their content.