Istoria lumii a inceput la gurile Dunarii, acum aproape opt milenii, in rastimpul pe care specialistii il numesc neolitic. Tot ce a fost pana la cei dintai initiati din lume, Poseidon si Kleitho, poate fi considerat preistorie, o lupta fara preget a oamenilor de a se lumina, de a descoperi, dar atit. Istoria, cu toate consecintele ei ce rasuna pana astazi pe toata planeta, aici a inceput, printr-o revolutie de aceeasi forta cu Evul Astral, caruia ii suntem contemporani. A fost cu certitudine o interventie venita din departarile cerului, fiindca numai astfel poate fi explicata trezirea Europei din somnul de gheata in care dormise, inconstienta de menirea ei pe Pamant. In fine, ceasul ei batuse.



Pentru descalcirea tainelor care inca mai inconjoara inceputurile culturii si civilizatiei europene, urmele lasate de indepartatii nostri stramosi ne stau, bogate, la dispozitie, iar arheologii le-au si intocmit deja o destul de exacta cronologie. Peleoliticul a acoperit o parte indelungata a timpurilor glaciare. Dar, cam cu 15.000- 10.000 ani i.e.n., ghetarii din Miazanoaptea Europei si din Alpi au inceput a se retrage, scotand la iveala solul si, in cateva milenii, continentul a luat aspectul pe care il are inca si acum sub cerul arctic. Dupa topirea gheturilor, a crescut si nivelul marilor, scufundand vechile tarmuri , izoland Marea Britanie si alte ostroave ale Europei, facand sa patrunda apele, uneori in profunzime, de-a lungul vailor. In vremea incalzirii, etajarea zonelor climatice a crescut: cea mediteraneana, temperata, a devenit subtropicala, cea sub-carpatica centrala a ajuns temperata s.a.m.d. Zonele ecologice s-au prefacut in acelasi ritm: savana sahariana s-a ofilit, campia eurasiatica

a trecut in mare parte de la tundra la stepa, Europa de Apus si de Miazanoapte, cea a masivelor muntoase, s-a acoperit de codri.

Incalzirea s-a produs in faze, ale caror durate au putut fi evaluate si datate, si care au supus Europa unei succesiuni de clime: preboreala (8.200-6.700 i.e.n.), boreala(6.700 - 5.600 i.e.n.) Atlantica (5.600-3000).

De cand cu prima incalzire, aproape pretutindeni, oamenii au parasit pesterile si adaposturile de stanci, pentru a se instala in colibe, adesea grupate in tabere pe malurile raurilor.

Neoliticul desemneaza ansamblul culturilor a caror economie a trecut de la stadiul de vanatoare si de cules, la cel de agricultura si de crestere a animalelor, mai precis, la starea de producatori. Mutatie profunda, cu urmari imense si care marcheaza o accelerare atat de decisiva in evolutia civilizatiei, incat a fost, in mod curent, denumita "Revolutia Neoliticaio".

Neolitizarea a cuprins uimitor de repede intreaga lume a Balcanilor si a Marii Egee. O colonizare rapida a largit terenul de expansiune la periferia acestei zone intinse. Apoi, dincolo de ea, o colonizare treptata a extins-o, de-a lungul marilor cai de penetratie continentale: rauri, campii, poieni si pe cale maritima. Pentru toti arheologii, neolitizarea Europei Centrale, de la Rin pana in Panonia si pana la tinuturile reci ale Nordului, apare ca o prelungire a neolitizarii balcanice. Relativa omogenitate a mediului, impadurit dar fertil gratie loessului, explica masiva colonizare infaptuita cu regularitate incepand din mileniu al VI-lea i.e.n. pina in cel de-al V-lea i.e.n.

Severa arheologie arata limpede ca, pe la mijlocul al VI-lea i.e.n., in nordul peninsulei Balcanice, la gurile Dunarii, a aparut primul regat de la planeta noastra, care, dupa lupte crancene, s-a impus in intreaga Europa, in Asia si in Africa, formand o nemaipomenita imparatie.

Unde, in lume, s-au mai descoperit statuetele Sfintilor Imparati Poseidon si Kleitho, fondatorii Imperiului Atlant, afara de Romania?

Cu aceste doua statuete de lut, cunoscute sub denumirea de - Ganditorul si Femeia lui- , este limpede ca ne aflam pe drumul cel bun, care duce la izvoarele curate ale istoriei - Poseidon si Kleitho.





Articol de Adrian Bucurescu, preluat de la adresa: www.dacia.org