Dintre toate plantele pe care vrajitoarele, femei si fete din Romania, le cauta pentru virtutile ei magice si medicinale, nu e nici ua al carei ritual de culegere sa comporte atatea elemente "dramatice" ca matraguna. Tehnica dezgroparii ei e mai compicata si mai stranie decat a tuturor celorlalte palnte care joaca un rol de seama in vrajitorie sau in medicina populara. Numai operatiunile misterioase efectuate pentru a smulge matraguna conserva cu siguranta rituri foarte vechi. De altfel, cum se va vedea in urmarea acestui studiu, pentru culegerea altor plante, magice sau medicinale, un numar de elemente au fost imprumutate din ritualul matragunei.

Virtutile magice ale matragunei explica, intr-un anumit sens, destinul singular al aceste plante. Intr-adevar, radacina matragunei poate avea o influenta directa asupra fortelor vitale ale omului sau fiintelor: ea are puterea sa marite fetele, sa aduca noroc in dragoste si fecunditate in casatorie; ea poate face sa sporeasca laptele vacilor; influenteaza favorabil afacerile, adduce  bogatie si, in general, promoveaza, in toate imprejuratile, prosperitatea, armonia etc. Pe de alta parte, proprietatile magice ale matragunei pot sa fie  intoarse impotriva altei persoane. Bunaoara, impotriva unei fete pentru a nu fi invitata sa danseze de catre flacaii satului, impotriva unui dusman, ca sa se imbolnaveasca sau chiar sa innebuneasca.

In afara de aceste insusiri magice, matraguna poseda virtuti medicinale. Dar chiar pentru aceasta din urma folosire, dezgroparea sa se efectueaza dupa acelasi ritual straniu.



In comuna Vad (jud. Maramures) se aduce matraguna dintr-o "padure surda", adica suficient de departata de sat ca sa nu se auda cantecul cocosului.Femeile si vrajitoarele care merg sa caute matraguna ("babele mestere") pornesc inca din zorii zilei, inainte sa se fi desteptat cineva din sat, evitand cu grija sa fie zarite. Daca un caine simte prezenta lor sau daca se aud cumva latraturi, vraja se risipeste si operatia isi pierde eficienta; matraguna culeasa in aceste imprejurari nu are nici o putere.



Timpul propice aducerii matragunei este perioada de la Pasti pana la Inaltarea Domnului. Cand pleaca dupa matraguna, "babele mestere" isi iau merinde: oua sfintite (la biserica), placinta, pasca, varza umpluta, pasca, vin etc. Cu o saptamana inainte, matraguna e "sorocita"; se pleaca in cautarea ei si i se prinde o panglica rosie, ca sa fie gasita usor in dimineata "aducerii". Cand ajung in padure, femeile merg de-a dreptul la ea; "nu trebuie sa o caute". Apoi sapa, scot cu radacina matraguna si o pun jos, pe pamant. In jurul matragunei, de jur imprejur, se asterne masa cu toate mancarurile aduse de acasa. Apoi "babele mestere" mananca si beau, "se saruta, se dragostesc". In cele din urma incep sa vorbeasca despre persoana careia ii e destinata matraguna si despre scopul ei - noroc in afaceri, respect in sat (primari, consilieri), cresterea cantitatii de lapte a vacilor etc.



Cand se duc doua fete ca sa culeaga matraguna, ele se saruta si se dragostesc,

spunand:





"matraguna, amtraguna,

marita-ma peste-o luna

ca de nu m-oi marita

oi veni si te-oi ciunta [rupe]"



Tot fetele care vor sa se marite spun"



"matraguna, matraguna,

marita-ma peste-o luna

de nu -n asta, -n cealalta,

marita-ma dup-olalta"





Recurg la matraguna si "femeile dragastoase", ca sa fie iubite de barbatii lor. femeile cu moravuri mai putin rigide, "femeile lumete", pentru a aprinde dragostea barbatilor, isi dezbraca, pentru a smulge matraguna, toate hainele.

In groapa ramasa dupa scoaterea radacinii de matraguna se pun cateva bucati de zahar, cateva monede si se toarna vin. Tot in vin se scalda si matraguna. Dupa ce s-a terminat masa si descantecul, se ia radacina in san si se adduce acasa.Nimeni nu trebuie sa stie ca femeia sau baba mestera aduce matraguna. De asemenea, acestea vorbesc "frumos si dulce" tuturor celor ce ii intalnesc si-I saluta pe toti. "Daca cineva stie ca ele vin cu atraguna sau daca, dupa ce au trecut pe carare si pe drum, se apuca la bataie, la cearta, la injuraturi, dau cu pietre, rastoarna toate lucrurile, efectul matragunei e invers celui pentru care a fost adusa". Acelasi informator din comuna Vad releva urmatoarele fapte:



"Mama unei fete aducea odata matraguna. Slujnica noastra, dupa ce-au trecut femeile, ma apuca la bataie; ma suduie, ma trage de cap, ma blastama, ma alunga cu bulgari. Eu incep a plange ca nu stiam ce are cu mine. Apoi se duce in camara si rastoarna toate vasele, toate covetile si zicea ca ea nu arunca cu pietre, ci arunca pe cutare si cutare femeie, ca sa nu fie iubita si sa fie impinsa (respinsa) de feciori si oameni... La vreo cateva saptamani, fata femeii care aducea matraguna a fost batuta si scoasa de la joc (hora). Mama-sa se plangea in toate partile ca nu stie de ce fata ei e urata de toata lumea si de feciori. Ea nu banuia ca slujnica noastra a stiut ca duce matraguna si i-a facut contra".



In Maramures, fetele se duc la camp in tovarasia unei vrajitoare si, dupa ce mananca, danseaza aproape goale in jurul matragunei, zicand:



"Matraguna, poama buna,

marita-ma peste-o luna

ca de nu m-ai marita

da de dulce oi manca

ca de nu mi l-oi aduce

da eu oi manca de dulce".





In judetul Turda, fetele care vor sa fie mai mult jucate de feciori si deci sa se marite printre cele dintai, se duc la miezul noptii, strangandu-se in brate pana ajung la o matraguna. Aici ele se descalta si fac plecaciuni de trei ori.De acasa au venit cu un ban de argint pe care il tin in gura, in asa fel incat sa atinga si dintii, si limba. Se pleaca apoi catre matraguna fara sa o atinga cu mainile, si taie cateva frunze cu dintii pe banul de argint. Se reintorc tot imbratisate si jucand, luind seama sa nu fie vazute de cineva si sa nu le prinda lumina soarelui. Daca pastreaza frunza de matraguna, invelita intr-un capat de panza, fara a o atinge vreodata cu mana, fetele vor fi jucate de feciori si nu vor intarzia sa se marite.



Tot in judetul Turda, fetele sau nevestele merg cate doua la matraguna, la miezul noptii, despletite si in pielea goala, strangandu-se in brate si sarutandu-se tot drumul. Ajunse aici, ele se aseaza una peste alta si iau cu mana o frunza. Apoi se intorc acasa jucand si arutandu-se , si pun frunza de matraguna sa se usuce pana se sfarama si se poate pulveriza. de la moara, fura faina cu mana intoarsa, o cern pe dosul sitei si, amestecand frunza de matraguna cu miere de albine, fac un aluat pe care-l lasa sa se acreasca. Din acest aluat se paote pune apoi fie in rachiu, fie in ceai, fie in cafea sau in placinta - si

se da feciorului, ca sa se indragosteasca.

In comunca Tritenii de Sus (judetul Turda), ritualul culegerii matragunei este diferit: "patru fete care vir sa joace in frunte culeg matraguna, o descnata si o ingroapa in mijlocul ulitei, unde o joaca in pieile goale. Pe can o joaca, stau pe langa ele patru feciori si le pazesc si zic:



"matraguna, doamna buna,

marita-ma-n asta luna

de nu-n asta, in ailalta

numai sa nu mai fiu fata"





Matraguna o duc la biserica in postul mare, la Joi Mari, o duc sub sort sau sub suman si o pun sub piatra bisericii pana ce e slujita, si la Sfantul Gheorghe o joaca"



Prezenta tinerilor alaturi de fete in "ritualul" matragunei nu se mai intalneste decat sporadin in folclorul romanesc. Formula cea mai obisnuita este sa plece doua fete sau doua neveste, cu o baba sau o vrajitoare. In unele locuri, perechea de femei tinere e inlocuita cu o pereche de flacai. Asa se obisnuieste in judetul Bacau. O baba pleaca cu doua fete sau cu doi flacai la padure, dis de dimineata, ca rasaritul soarelui sa-i surprinda in vecinatatea matragunei.

Pleaca cu mancare si cu vin. "Dupa ce descopera planta, vrajitoarea incepe sa descante, iar tinerii mananca, beau si-si vorbesc cuvinte de dragoste, strangandu-se in brate si sarutandu-se. Dupa ce baba a terminat de descantat, tinerii joaca imprejurul plantei, iar baba o sapa cu multa atentiune, sa nu-I rupa nici o bucatica din radacina". Astfel se procedeaza cand matraguna e culeasa "pentru dragoste". Cand e culeasa "pentru urat", adica pentru a adduce nenoroc si boala asupra unei persoane, tineri, in loc sa se dragosteasca si sa se sarute, se scuipa si chiar se bat.



In muntii Apuseni, matraguna se culege "pe dragoste", "pe maritat", "pe joc", "pe bautura", "pr urit" etc. Sunt doua femei care merg sa o caute, martea si fara sa manance, din-de-dimineata, pentru a nu se intalni cu cineva pe drum. Planta trebuie culeasa departe de sat, pentru a nu se auzi nici cocosul cantand, nici pisica mieunand. Pe drum, femeile nu-si vorbesc deloc. "Aduc paine, sare si un ban. Ele cauta matraguna recitand in gand rugaciuni, iar cand o gasesc in locuri foarte ascunse, incep sa o culeaga. Pentru a face aceasta, ele trebuie sa se dezbrace s isa faca plecacuni de teri ori, cu fata catre rasarit. O inconjoara apoi de trei ori, recitand mereu formule magice. Se ia apoi matraguna cu cazmaua si se pune pe pamant, cater rasarit. in locul unde ea crestea in pamant se pune paine, sare si un banut, > matragunei. Ea trebuie platita sub pedeapsa nu nuami de a o face ineficace [altminteri], dar chiar si de a o auzi strigand, noaptea, pe cei care au cules-o, pentr a le cere sa o aduca inapoiacolo undeera, si de a se razbuna daca nu o duc. In sfarsit, cele

doua femei acopera pamantul in locul undeera matraguna si fac plecaciuni de trei ori, una cu fata spre rasarit, cealalta cu fata catre apos. Aceasta ia matraguna si o da primeia. Cu aceasta culegerea ei se termina".



Cand se culege "pe dragoste", cele doua femei se imbratiseaza si isi vorbesc inflacarate. Invertindu-se in jurul plantei (reminescente, fara indoiala, ale dansului ritual pe care l-am intalnit altunde in Romania), femeile spun:





"matraguna, Doamna buna,

nu te iau de bolunzat

ci te iau pe indragit;

nu te iau sa bolunzasti

ci te iau sa indragesti"





Daca se culege matraguna "pe maritat", se canta recitativul magic ca aproape pretutinden in Romania, cu varinate nesemnificative:





"matraguna, Doamna buna,

marita-ma-n asta luna.

de nu-n asta,-n haialalta

sa nu fiu nemaritata

ca s-a ros coada de brearta,

degetele de inele

si grumazii de margele"





Daca se culege "pe urat", pentru a impiedica pe cel caruia ii e destinata sa fie nu numai iubit, dar chiar agreat, femeile isi intorc fata de la mtraguna si zic aratandu-si spatele:





"eu te iau

pe ce te iau?

pe urat, nu pe placut

nici pe vazut

cine te-o lua

sau te=o bea

numai cu dosu te-o vedea

cu fata ba"





Cand se culege "pe joc", pentru a face cu siguranta sa fie invitata la dans insat persoana careia ii e destinata, cele doua femei se invartesc de trei ori in jurul matragunei zicand:





"hop, hop, hop

cu mine-n joc,

matraguna, Doamna buna"